România are un trecut de succes când vine vorba despre energia nucleară, iar Centrala de la Cernavodă este una dintre centralele nucleare cu cei mai buni factori de capacitate din lume şi cu un trecut impecabil în ceea ce priveşte siguranţa, declara în aprilie 2024 Mariano Grossi, șeful AIEA (Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, organismul global de reglementare în domeniul nuclear).
17 aprilie 1996 a fost inaugurată oficial Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, prin punerea în funcțiune a primului reactor, fiind prima centrală de acest fel din Europa de Est – s-a ales o tehnologie de tip CANDU (CANadian Deuterium Uranium 600-Pressurized Heavy Water Reactor), de concepție canadiană. Reactorul, care utilizează apa grea drept moderator și agent de răcire, iar drept combustibil — uraniul natural, a atins prima criticitate (inițierea reacției de fisiune în lanț) la 16 aprilie 1996.
Lucrările de completare a Unității nr.1 au fost conduse din 1991 sub direcția și responsabilitatea consorțiului AAC, constituit în 1990 între ANSALDO — Italia și AECL — Canada, amintea un comunicat de presă la data inaugurării primului reactor. Cele două societăți s-au implicat în Proiectul Cernavodă încă de la începutul anilor ’80 prin intermediul contractelor de proiectare, furnizare, transferări de tehnologie și asistență tehnică, încheiate în acea perioadă cu Ministerul Energiei din România. Proiectul Cernavodă constituie cea mai importantă realizare în sectorul energetic în țările din Estul Europei și, totodată, inițiativa cea mai relevantă de asistență managerială și tehnică din partea Occidentului pentru a asigura un nivel de securitate în sectorul nuclear conform cu normativele internaționale și cu directivele AIEA Viena.
În 2007 a intrat în exploatare comercială și Unitatea 2, realizată pe baza unui contract de conducere de lucrări încheiat în 2003 cu Atomic Energy of Canada Ltd. și Ansaldo-Italia. Încărcarea cu uraniu a reactorului a început pe 15 februarie 2007, iar la 6 mai reactorul 2 a atins criticitatea. Unitatea 2 a fost conectată la sistemul energetic național la începutul lunii august, iar la 6 septembrie 2007 a început să funcționeze la 100% din capacitate.
- Puterea termică 2062 MW(t)
- Puterea electrică brută 706,5 MW(e)
- Consum servicii interne <8%
- Număr canale de combustibil 380
- Numar de bucle 2
- Numar de generatoare de abur 4
- Presiunea (D2O) în circuitul primar 9,89 MPa
- Temperatura la ieșirea din circuitul primar 310O C
- Presiunea aburului saturat (H2O) 4,6 MPa
- Temperatura apei de alimentare 187,20O C
Reactorul CANDU consuma uraniu natural, utilizând apa grea de puritate nucleară (continut izotopic peste 99,75% D2O) ca moderator și agent de răcire, în două sisteme independente, separate, în circuit închis.
În cele 4 generatoare de abur, căldura din circuitul primar este preluată de apa ușoara din circuitul secundar, prin transformarea în abur saturat. Acesta se destinde în turbina formată dintr-un corp de medie presiune și 3 corpuri de joasă presiune, producând energia mecanică necesară acționării generatorului electric.
La ieșirea din turbină, prin extragerea căldurii reziduale cu ajutorul apei de răcire preluate din Dunăre, aburul este condensat. Circuitul este reluat prin repomparea condensului pentru alimentarea generatoarelor de abur.
Energia electrica produsa anual de Unitatile 1 si 2 CNE Cernavoda reprezinta circa 20% din producția de electricitate totală a României.
Alegerea tehnologiei CANDU a avut în vedere:
-
Reputația remarcabilă, recunoscută la nivel internațional pentru performanțele atinse din punctul de vedere al sistemelor de securitate nucleara și protecție a mediului înconjurător (impact ecologic minim);
-
Realizarea independenței energetice a țării (având resurse proprii de uraniu natural – combustibil, apa grea – moderator și agent de răcire, putând fi produsă în țară);
-
Posibilitățile industriei românești de a asimila în producție majoritatea echipamentelor necesare;
-
Amplasamentul centralei (structura geologică a solului, sursa de răcire – canalul Dunăre – Marea Neagră, gradul de seismicitate scăzut al regiunii Dobrogea);
-
Vedere panoramică a șantierului/ platformei cu focalizare pe Unitatea 1;
-
Livrarea în Sistemul Energetic Național a 700 MW (reprezentând 10% din consumul energetic național);
-
Producerea energiei electrice în centrale nuclearoelectrice de tip CANDU permite realizarea unor costuri concurențiale în raport cu alte tehnologii, precum și trecerea la alte cicluri de combustibil în situația creșterii prețului uraniului natural.
Despre retehnologizarea unității 1 – la Adunarea Generală ROMATOM din 15 martie 2024