În 2024, energia nucleară este văzută ca un pilon central în atingerea țintelor ambițioase de decarbonare stabilite de România, care vizează o reducere a emisiilor de CO2 cu 55% până în 2030, precum și o diminuare a dependenței de importuri energetice de la 20,8% la 17,8% în aceeași perioadă.

România se bazează pe o experiență vastă în sectorul nuclear, cu peste 27 de ani de operare la niveluri excepționale de siguranță și eficiență. Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, care operează două dintre cele mai performante unități din cele peste 400 existente la nivel global, demonstrează capacitatea țării de a gestiona resurse nucleare în mod responsabil și eficient. Acest succes se datorează nu doar infrastructurii, ci și lanțului de furnizori locali, cu peste 50 de ani de experiență, precum și unui cadru de reglementare robust, reprezentat de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), apreciată pe plan internațional.

Pentru România, expansiunea infrastructurii nucleare constituie un vector esențial pentru consolidarea securității energetice și aduce o contribuție pivotală în atingerea obiectivelor de decarbonizare stabilite. Această strategie de dezvoltare este fundamentată pe mai mulți piloni, inclusiv:

• Impulsionarea dezvoltării economice de-a lungul întregului lanț valoric;
• Generarea de beneficii economice și sociale tangibile, incluzând dezvoltarea comunităților și crearea de noi locuri de muncă;
• Consolidarea poziției strategice a României ca nucleu de competență și element central în lanțul de aprovizionare la nivel regional;
• Complementaritatea strategică cu sursele de energie regenerabilă;

Creșterea și dezvoltarea unei noi generații de specialiști, consolidând astfel recunoașterea internațională a României pentru excelența operațională și capitalul uman de înaltă calificare.

În contextul global, 411 reactoare nucleare contribuie cu aproximativ 10% la necesarul de energie, acumulând în total 19.607 ani de operare în condiții de maximă siguranță. Din acest număr, estimativ 300 sunt reactoare de tip PWR, care constituie fundamentul pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR). În prezent, se află în construcție 60 de reactoare de mare capacitate și sunt planificate încă 110, evidențiind un accent crescut pe progresul tehnologic nuclear, incluzând în special SMR-urile.

România a selectat tehnologia SMR bazată pe tehnologia PWR, a reactoarelor cu apă presurizată (PWR), care numără 60 de ani de experință în operare. Un avantaj major îl reprezintă statele, precum România, care dispun de infrastructura, experiența și determinarea necesară pentru extinderea capabilităților nucleare. Studiile indică o tendință de creștere a ponderii energiei regenerabile cu 190%, iar în lipsa unei expansiuni a capacității nucleare, Europa ar putea deveni dependentă în proporție de 26% de gazul natural și de 12% de cărbune, resurse cu un nivel înalt de emisii de CO2.

În cadrul evenimentelor COP 27 și COP 28, precum și la Nuclear Energy Summit 2024, desfășurat la Bruxelles, energia nucleară a fost promovată ca soluție esențială pentru atingerea securității energetice, independenței energetice și obiectivelor de decarbonizare. Aceste forumuri au servit ca platforme pentru accelerarea dezvoltării nucleare, subliniind beneficiile importante ale acesteia pentru securitatea energetică, reducerea emisiilor de CO2 și stimularea creșterii economice.

Nuclear Energy Summit 2024, eveniment care a reunit lideri de stat, a fost primul eveniment internațional care a abordat, în exclusivitate, rolul, avantajele și beneficiile majore ale energiei nucleare asupra securității energetice, reducerii emisiilor de carbon și dezvoltării economice. Subiectele de interes major discutate includ securitatea nucleară și energetică, inovația tehnologică, dezvoltarea economică locală și regională, competitivitatea, precum și elaborarea de programe de finanțare pentru inițiativele din domeniul nuclear.

Comisia Europeană susține activ dezvoltarea tehnologiei SMR, cu scopul de a facilita implementarea primelor astfel de reactoare în Europa la începutul anilor 2030, ca parte integrantă a strategiei de decarbonizare și de creștere a rezilienței în aprovizionare. Sprijinul Comisiei este asigurat la toate nivelurile de la partea de cercetare-inovare (DG RTD), la partea piață internă și industrie (DG GROW) și partea de energie și politici (DG ENER), tehnologia SMR fiind considerată o componentă a strategiei de decarbonizare a UE și de reziliență în aprovizionare.

În acest context, proiectul SMR de la Doicești reprezintă o inițiativă transformațională pentru sectorul energetic românesc, cu o capacitate instalată totală de 462MWe. Impactul socio-economic al acestui proiect include crearea de noi locuri de muncă – 200 de locuri de muncă permanente, 1.500 de locuri de muncă în construcții, 2.300 de roluri în producție – și reducerea anuală a 4 milioane de tone de emisii de CO2, contribuind astfel la dezvoltarea economică sustenabilă și la protecția mediului.

Experiența acumulată de România în operare de centrale nucleare facilitează avansul tehnologic necesar pentru conversia centralelor pe cărbune în ecosisteme de energie curată și industrii cu emisii reduse de carbon.

România se poziționează ca lider în adoptarea tehnologiei SMR în Europa, stimulând astfel dezvoltarea regională și valorificarea expertizei acumulate de Nuclearelectrica.

Prin înființarea Alianței Industriale Europene pentru SMR, din care ROMATOM este membru oficial din aprilie 2024, Comisia Europeană își propune să creeze condiții pentru accelerarea dezvoltării în UE a acestei tehnologii, contribuind la consolidarea lanțului de aprovizionare european și valorificarea competențelor existente.

În plus, Nuclearelectrica are în vedere realizarea unor proiecte majore de investiții, printre care retehnologizarea Unității 1, dezvoltarea Unităților 3 și 4, implementarea Proiectului Reactoarelor Modulare Mici și Proiectul Instalației de Detritiere, precum și dezvoltarea integrată a ciclului nuclear. Aceste inițiative sunt fundamentale pentru atingerea obiectivelor strategice ale României în domeniul securității energetice și decarbonizării, având un impact semnificativ atât economic, cât și în domenii adiacente, precum cel medical, prin dezvoltarea producției de izotopi medicali și explorarea reluării producției de apă grea.

Prin aceste strategii și proiecte, România contribuie esențial la securitatea energetică și la obiectivele de decarbonizare, extinzând, totodată, aplicabilitatea energiei nucleare în domenii inovatoare, precum cel medical. Aceasta consolidează poziția României ca lider regional și actor transformațional în industria nucleară la nivel european.

Iată și actualizarea privind stadiul proiectelor strategice de reenergizare a României (15 martie 2024, în cadrul Adunării Generale ROMATOM):

SUMAR EXECUTIV

Studiul ROMATOM privind capabilitatea industriei nucleare romanesti de a participa la realizarea Proiectului de investitii „Unitatile 3 si 4 CNE Cernavoda” 

In perioada aprilie – august 2018 a fost actualizat studiul ROMATOM privind Capabilitatea Industriei Nucleare Romanesti privind Participarea la Proiectul Unitatilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda. Publicat initial in 2013, studiul a fost actualizat in contextul in care Romania are in derulare doua proiecte de investitii cu impact economic si social semnificativ si anume Proiectul Unitatilor 3 si 4 si Retehnologizarea Unitatii 1, studiul concentrandu-se in mod deosebit pe inventarierea capacitatilor tehnice, materiale si umane de contributiei a industriei romanesti la Proiectul Unitatilor 3 si 4.

Studiul a fost realizat pe un numar de 42 de societati care au raspuns la chestionarul adresat de ROMATOM (reprezentand un procent majoritar de 60% din numarul total al companiilor identificate),  cu o cifra totala de afaceri de 2.73 miliarde lei (cca 590 milioane Euro) si un numar de aproximativ 11.00 angajati, dupa cum urmeaza:

1. 11 societăţi specializate în furnizarea de servicii de project management, inginerie, proiectare, cercetare, consultanţă;
2. 21 societăţi specializate în fabricaţia de echipamente si componente, inclusiv combustibil nuclear, precum şi alte activităţi;
3. 10 societăţi specializate în activități de construcţii-montaj, punere în functiune și alte activități aferente acestora.

In baza studiului, se estimeaza că potenţiala participare a industriei nucleare româneşti la finalizarea proiectului Unităţilor 3 şi 4 Cernavodă cu bunurile și serviciile identificate în cadrul acestui studiu poate fi evaluată la cca 1,0…1,6 miliarde Euro, ceea ce ar reprezenta intre 25 si 40 % din valoarea totală a contractului de Inginerie, Procurare, Constructie si Punere in functiune (EPCC[1]), ceea ce reprezintă o contribuţie importantă, cu impact deosebit asupra economiei naţionale si reindustrializarii acesteia. Valoarea efectiva a contributiei depinde de valoarea contractului EPCC insa nu poate scadea sub 25%.

De asemenea, se estimeaza ca industria locala poate asigura un numar maxim de 19.000 locuri de munca dedicate finalizarii Proiectului Unitatilor 3 si 4 (11.000 existente la care se pot adauga 8.000 locuri de munca care se pot crea in conditiile primirii de comenzi).

ROMATOM considera ca realizarea Proiectului Unitatilor 3 si 4 poate conduce la o revigorare a investiţiilor directe în firmele româneşti interesate să participe la finalizarea acestuia, pentru modernizarea şi/sau înnoirea echipamentelor de producţie, inclusiv angajarea şi formarea de noi specialişti în domeniul energeticii nucleare şi fabricaţiei de echipamente. Astfel, se creaza posibilitatea reconectarii unei parti importante a industriei nationale la domeniul de vârf al producţiei de echipamente şi livrării de servicii destinate centralelor nuclearoelectrice, ceea ce va conduce la ridicarea şi consolidarea nivelului tehnic, parte a unei politici nationale de reindustrializare, inclusiv la creşterea competitivităţii pe pieţele externe.

[1] Engineering, Procurement, Construction and Commissioning